Floreștiul are câteva dintre ingredientele pe care marile comunități urbane le caută cu greu: o populație foarte tânără și educată, apropierea de cel mai puternic centru universitar al Transilvaniei, un bazin important de specialiști în tehnologie, o piață imobiliară uriașă și, în perspectivă, Spitalul Regional de Urgență Cluj. Pentru antreprenorul Alin Buși, care și-a construit cariera în competitiva industrie a construcțiilor din Marea Britanie, toate acestea pot transforma localitatea din vecinătatea Clujului într-un pol economic în sine. Într-un scenariu ambițios, spune el, Floreștiul următorului deceniu ar putea deveni „Manhattan-ul Clujului”: mai dens economic, mai bine conectat, cu servicii, medicină, tehnologie și locuri de muncă proprii, astfel încât locuitorii să nu mai fie obligați să privească localitatea doar ca pe un uriaș cartier-dormitor.
De la muncitor pe șantierele Londrei la antreprenor cu afaceri de milioane de lire
Povestea lui Alin Buși are ceva din dinamica orașului despre care vorbește. A plecat din Dej în Marea Britanie și a început de jos, ca muncitor în construcții, într-o țară a cărei limbă nu o stăpânea suficient și într-o industrie în care concurența este dură.
Au urmat ani cu zile de muncă de 14 ore și săptămâni în care șantierul ocupa aproape tot timpul. Treptat, a trecut de la statutul de simplu muncitor la coordonarea echipelor și apoi la propria companie. Presa din România și din comunitatea românească din Marea Britanie a relatat că firma sa a ajuns să lucreze cu 100-200 de oameni în perioadele aglomerate, iar Buși a fost implicat în proiecte importante din Londra și Marea Britanie.
Într-un interviu anterior, antreprenorul spunea că a ajuns de la muncitor necalificat la coordonarea a sute de oameni, compania sa încheind anul 2024 cu o cifră de afaceri declarată de aproximativ 7 milioane de lire sterline.
Experiența britanică îi oferă și o perspectivă interesantă asupra dezvoltării Floreștiului. Londra l-a învățat, spune el, că un oraș puternic nu înseamnă numai blocuri și șosele, ci un ecosistem în care locuințele, transportul, școlile, medicina, serviciile și locurile de muncă trebuie dezvoltate împreună.
Iar Floreștiul începe să aibă tocmai această provocare.
Primăria prezintă comuna drept localitatea cu „cea mai tânără și educată populație din România” și indică peste 55.000 de persoane înscrise în registrul agricol, aproximativ 30.000 de gospodării și o pondere de 39% a persoanelor angajate pe posturi care necesită studii superioare.
Peste această structură demografică vine o investiție capabilă să schimbe fundamental profilul economic al zonei: Spitalul Regional de Urgență Cluj, construit în Florești.
Guvernul estimează valoarea totală a proiectului la aproximativ 3,35 miliarde de lei. Spitalul va avea 849 de paturi, 22 de săli de operație, 71 de cabinete ambulatorii și șase centre multidisciplinare, fiind proiectat să devină principalul furnizor de servicii medicale complexe pentru Regiunea de Nord-Vest.
De aici pornește discuția cu Alin Buși: ce ar trebui să facă Floreștiul pentru ca următorul său deceniu să nu mai fie definit de explozia imobiliară, ci de explozia economică?
Reporter: Ați construit o carieră în Londra, unul dintre cele mai competitive orașe ale lumii. Când vă uitați acum la Florești, ce vedeți?
Alin Buși: Văd în primul rând potențial. Și cred că Floreștiul trebuie privit altfel decât îl priveam acum 10 sau 15 ani. Multă vreme a fost văzut ca locul în care oamenii își cumpără un apartament și dimineața pleacă la Cluj-Napoca. Eu cred că etapa aceasta trebuie depășită.
Floreștiul trebuie să devină o comunitate în care locuiești, muncești, îți duci copilul la școală, îți dezvolți afacerea, ieși la restaurant, mergi la medic și îți petreci timpul liber.
Asta înseamnă, de fapt, dezvoltare urbană.
Reporter: Ați folosit o formulare foarte ambițioasă: „Manhattan-ul Clujului”. Nu este exagerată?
Alin Buși: Evident că este o metaforă. Nu spun că vom avea zgârie-nori ca în New York și nici nu cred că aceasta trebuie să fie ținta.
Când spun „Manhattan-ul Clujului”, vorbesc despre densitate economică, despre valoarea produsă într-un teritoriu relativ mic.
Floreștiul are o populație tânără, foarte mulți oameni educați, foarte mulți oameni care lucrează în IT, servicii, medicină, companii internaționale. Este lângă Cluj-Napoca, lângă universități, lângă aeroport și pe principalele conexiuni spre vest.
Dacă peste toate acestea construiești infrastructură, școli, servicii și un mediu bun pentru business, atunci da, în zece ani Floreștiul poate deveni ceea ce eu numesc Manhattan-ul Clujului.
Nu prin înălțimea clădirilor, ci prin concentrarea de inteligență, capital și business.
Reporter: Floreștiul a devenit însă cunoscut tocmai prin dezvoltarea imobiliară foarte agresivă. Blocuri multe, infrastructură rămasă în urmă.
Alin Buși: Aici trebuie să fim corecți. S-au făcut greșeli. Nu are rost să le ascundem.
S-a construit foarte mult într-un timp foarte scurt și infrastructura publică nu a ținut pasul cu dezvoltarea privată.
Dar eu cred că lucrurile încep să se schimbe. Administrația locală a devenit mai prudentă cu dezvoltările imobiliare și vedem o preocupare mai mare pentru creșe, grădinițe, școli, spații publice și infrastructură.
Asta trebuie continuat.
Nu mai poți autoriza pur și simplu mii de apartamente și să spui că ai dezvoltat comunitatea. Pentru fiecare câteva sute de apartamente trebuie să te întrebi: unde merg copiii la școală? Pe unde circulă mașinile? Unde este parcul? Unde sunt serviciile? Unde lucrează oamenii?
Reporter: Deci credeți că oprirea dezvoltării haotice este un lucru bun?
Alin Buși: Absolut. Dar atenție: eu nu sunt împotriva construcțiilor. Vin din construcții, ar fi absurd să spun asta.
Sunt împotriva construcției fără infrastructură.
Dezvoltarea imobiliară trebuie să continue, pentru că oamenii au nevoie de locuințe și pentru că o comunitate dinamică trebuie să crească. Dar trebuie să construiești cartiere, nu doar blocuri.
Este o diferență uriașă.
Un cartier înseamnă locuințe plus școală, grădiniță, parc, servicii, comerț, transport public și locuri de muncă.
Reporter: Educația devine, așadar, una dintre marile provocări.
Alin Buși: Probabil cea mai mare după trafic.
Dacă ai cea mai tânără comunitate, trebuie să ai și una dintre cele mai ambițioase infrastructuri educaționale.
Eu aș vrea ca în următorii zece ani Floreștiul să intre într-o competiție pozitivă: în fiecare an o creșă nouă, o grădiniță, o extindere de școală sau o investiție educațională majoră.
Și nu doar clădiri.
Poți crea laboratoare de robotică, programare, inteligență artificială. Ai mii de părinți care lucrează în tehnologie. De ce să nu îi aduci în școli? De ce să nu creezi parteneriate?
Copiii din Florești ar putea avea un avantaj extraordinar.
Reporter: Urmează și Spitalul Regional de Urgență Cluj. Cât de mult poate schimba acesta Floreștiul?
Alin Buși: Enorm. Cred că încă nu realizăm dimensiunea transformării.
Nu vine doar un spital. Vine un ecosistem.
În jurul unui spital regional apar medici, asistente, cercetători, companii de tehnologie medicală, farmacii, laboratoare, clinici, recuperare medicală, servicii, hoteluri, restaurante, apartamente, birouri.
Vin mii de oameni.
Spitalul poate schimba economia Floreștiului.
Reporter: Proiectul este într-adevăr uriaș. Datele Guvernului indică 849 de paturi și 22 de săli de operație.
Alin Buși: Exact. Și atunci trebuie să gândim de acum ce se întâmplă în jurul lui.
Dacă reacționăm după inaugurarea spitalului, am pierdut ani.
Floreștiul trebuie să spună astăzi: vrem să devenim un hub regional de medicină și medical-tech.
Ai Spitalul Regional. Ai UMF și universitățile la câțiva kilometri. Ai ecosistemul medical extraordinar al Clujului. Ai IT-iști.
Unește-le.
Acolo este oportunitatea.
Reporter: Cum ar arăta concret un asemenea hub?
Alin Buși: Imaginează-ți un district în jurul Spitalului Regional unde să existe startup-uri medicale, companii de software pentru sănătate, inteligență artificială aplicată în medicină, laboratoare private, recuperare, cercetare, producție de dispozitive medicale.
Poți avea un medic care spune: „Am problema aceasta în sala de operație”.
La 500 de metri ai un startup cu zece programatori care construiește soluția.
Asta înseamnă ecosistem.
Reporter: Ați pomenit IT-ul. Floreștiul are într-adevăr o populație foarte educată, dar cum transformi acest avantaj într-o economie locală?
Alin Buși: Aici este cheia.
Floreștiul exportă zilnic inteligență spre Cluj-Napoca.
Dimineața pleacă zeci de mii de oameni spre locurile de muncă și seara se întorc. Din punct de vedere economic, trebuie să inversăm parțial fenomenul.
Trebuie să aducem joburile aici.
Reporter: Cum?
Alin Buși: Printr-un mediu foarte prietenos cu antreprenorii.
Eu aș crea un Florești Business Hub.
Un spațiu în care un tânăr care vrea să își deschidă o firmă să găsească birouri accesibile, consultanță, contabilitate, networking, acces la investitori și mentorat.
Și aș chema antreprenori români din diaspora să investească.
Sunt mii de români în Londra, Paris, München, Milano care au construit companii și au capital. Mulți ar investi acasă dacă ar vedea seriozitate și oportunitate.
Reporter: Dumneavoastră sunteți chiar un asemenea exemplu.
Alin Buși: Da. Eu am început de jos în Anglia și știu cât de greu este.
Dar am învățat enorm.
Am văzut ce înseamnă organizarea unui șantier mare, contractele, responsabilitatea, standardele, disciplina și relația cu clientul.
Diaspora nu trebuie privită doar ca o sursă de bani trimiși acasă. Este o sursă uriașă de know-how.
Românii care au lucrat 10-20 de ani în economiile occidentale pot aduce acasă metode de lucru, contacte și capital.
Reporter: Inteligența artificială provoacă însă anxietate. Mulți se întreabă câte joburi vor dispărea.
Alin Buși: Vor dispărea anumite joburi. Dar vor apărea altele.
Greșeala este să încercăm să protejăm lumea de ieri.
Eu aș întreba altceva: cum facem ca joburile create de AI să apară la Florești?
Reporter: Ce fel de joburi?
Alin Buși: Foarte multe.
Programare asistată de AI, analiză de date, cybersecurity, automatizare, medical AI, proiectare, arhitectură generativă, management energetic, logistică, educație digitală.
Și construcțiile se schimbă.
Vom avea AI în proiectare, estimarea costurilor, managementul șantierelor, identificarea problemelor și administrarea clădirilor.
Meseriile nu dispar pur și simplu. Se transformă.
Reporter: Ce ar trebui să facă administrația?
Alin Buși: Să nu încerce să fie antreprenor în locul antreprenorilor.
Administrația trebuie să creeze condițiile.
Infrastructură, predictibilitate, urbanism clar, digitalizare, educație și proceduri rapide.
Dacă unui investitor îi trebuie doi ani să afle dacă poate face ceva, investitorul pleacă.
Reporter: Traficul rămâne însă marele contraargument. Poți vorbi despre un „Manhattan al Clujului” când DN1 este atât de aglomerat?
Alin Buși: Nu poți separa dezvoltarea economică de mobilitate.
Dar există un lucru interesant: dacă creezi 10.000 de locuri de muncă în Florești, reduci și traficul.
Noi avem impresia că traficul se rezolvă numai construind drumuri.
Nu.
Traficul se reduce și atunci când omul nu mai trebuie să facă 15 kilometri până la serviciu.
Dacă locuiește în Florești și lucrează în Florești, ai scos două deplasări zilnice din trafic.
Reporter: Așadar, soluția este transformarea comunei din dormitor în oraș economic.
Alin Buși: Exact.
Și aici este marea schimbare de mentalitate.
Floreștiul nu mai trebuie să concureze pentru apartamente.
Trebuie să concureze pentru companii.
Cine deschide următorul centru de cercetare aici? Cine aduce 300 de joburi? Cine creează un startup medical? Cine construiește un campus tehnologic?
Acestea trebuie să fie întrebările următorului deceniu.
Reporter: Credeți că statutul administrativ de comună devine o limitare?
Alin Buși: Realitatea socială și economică a depășit de mult imaginea clasică a unei comune.
Important este însă mai puțin cum îi spunem și mai mult cum funcționează.
Poți să fii oraș pe hârtie și să funcționezi prost. Sau poți avea alt statut administrativ și să construiești servicii publice foarte bune.
Trebuie discutat pragmatic, fără orgolii.
Reporter: Cum vedeți Floreștiul în 2036?
Alin Buși: Îl văd ca pe un oraș tânăr, chiar dacă administrativ poate va avea sau nu acest statut.
Îl văd cu Spitalul Regional funcțional și cu un ecosistem medical construit în jurul lui.
Cu firme de tehnologie și AI.
Cu școli moderne și copii care învață robotică și programare.
Cu antreprenori locali care nu mai trebuie să plece în Londra ca mine pentru a demonstra că pot construi o companie mare.
Cu restaurante, servicii, spații publice și zone de business.
Și, foarte important, cu mai puțini oameni obligați să plece în fiecare dimineață spre Cluj-Napoca.
Reporter: Și rămâneți la expresia „Manhattan-ul Clujului”?
Alin Buși: Da, dacă este înțeleasă corect.
Nu vreau Manhattan de beton.
Vreau Manhattan de oportunități.
Un loc în care într-o rază de câțiva kilometri ai medici foarte buni, programatori, antreprenori, profesori, startup-uri, investiții și una dintre cele mai tinere populații din România.
Dacă administrația continuă să pună ordine în urbanism, investește în creșe, grădinițe și școli, iar mediul privat începe să creeze aici companii și locuri de muncă, eu cred că următorii zece ani pot schimba complet Floreștiul.
Floreștiul a avut etapa blocurilor. Acum trebuie să înceapă etapa economiei.
